Moda de ieri și de azi

În fiecare zi aud nu numai de la părinții mei ci de la toate persoanele în vârstă din jurul meu că telefoanele ne-a stricat complet iar noi o sa ajungem sa nu mai fin in stare să gândim deloc. Întotdeauna am auzit aceeași frază de la cei mai in vârsta decât mine "pe vremea mea..." și începeau să vorbească de nu îi mai opreai, dădeau dintr-o poveste intr-alta și ar fi stat toată ziua sa povestească "cum era pe vremea lui Ceaușescu", "cum erau timpurile in trecut", "cum erau tinerețile dinainte" și tot așa. Nu mă irita, ba chiar le ascultam toate peripețiile de care își mai aduceau aminte și mereu mă inspirau să socializez mai des, sa ies afara mai des. Știu că unii începeau să vorbească de cei mai bătrâni că mereu veneau cu replica aceasta. Unii erau chiar iritați de momentele bătrânilor in care începeau să pălăvrăgească despre copilăria lor ca un fel de morală pentru că nu mai suntem la fel de vioi ca tineretul de altă dată. Câteodată era adevărat, erau alte timpuri, unele teme sunt mai importante altele nu. Spre exemplu: hainele. Știm cu toții pe vremea lui Ceaușescu în niciun caz sa vii cu crop top, blugi rupți in genunchi, pantaloni scurți sau cine știe ce nebunii au mai apărut recent. Totul era pus la punct, toate școlile aveau uniformele lor, iar daca te duceai in altceva la școală, nu te lăsau să intri. Toți băieţii purtau un costum de haine de culoare închisă, o cămaşă albă sau albastră şi nelipsita matricolă, adică un număr imprimat pe o bucată de pânză pe care era trecut şi numele şcolii şi prin care elevul putea fi identificat. Fetele trebuiau să aibă părul strâns în codițe împletite și strâns cu funde albe, bretonul prins sub bentița albă din bumbac, fără pantofi cu toc, ciorapi subțiri sau sarafane deasupra genunchiului și fața curată, fără vreun produs de machiaj pe față. destul de strict, defapt, chiar inversul a multor scoli din România. Nu spun că încă nu există școli care au o uniformă strictă dar nu mai este obligatoriu că toate școlile să aibă așa ceva. Desigur, pe vremea lui Ceaușescu, in alte țări se ducea viața destul de lejer, toată lumea vorbește de America de pe vremea părinților noștri. Aproape toată lumea și-ar fi dorit să se întoarcă în timp să trăiască viața ca un adolescent în America, deși așa a fost sa fie, trebuia ca unii să suporte și fițele lui Ceaușescu. Bine, cei care și-au petrecut copilăria din anul 2000 încoace, care au apucat să meargă la școală în ce haine au dorit ei nu se vor palnge de aceleași lucruri dar bătrânii continuă să vorbească. Totuși, să ne gândim puțin, dacă România nu l-ar fi exterminat pe Ceaușescu și am fi continuat până în prezent cu comunismul, ce am fi făcut acum? Ne-am fi plâns la nesfârșit ori ne-am fi adaptat la condiții așa cum au făcut și ceilalți dinainte. Daca nu ești într-o școală cu reguli inutile ca acestea, gândește-te cum ar fi sa înveți câțiva ani într-o școală în care ar trebui să vii îmbrăcat în aceleași haine in fiecare zi, ca fată să nu poți să îți astupi coșurile sau să pui puțin rimel pe față și nici măcar să te prezinți cu un lanț la gât șah o brățară la mână, in piercing-uri in alte condiții. Ai tezista?

Vedeți cât de schimbată e viața după 2000 și înainte de 2000. O schimbare destul de radicală, doar la capitolul uniformei de școală.

***Download NovelToon to enjoy a better reading experience!***